Timpul trece si odata cu el aduce uitarea. Ma surprind cate lucruri am uitat din perioada in care David era extrem de mic. Ma bucur insa ca am creat acest loc unde pot sa acumulez amintiri frumoase, peste care pot reveni oricand mi-e dor. Dar, nu despre trecut vreau sa vorbesc, nici despre viitor. Ci despre prezent. Am remarcat ca multi dintre noi uitam sa traim in prezent. Presupunem ca peste o ora, peste o zi sau peste un an vom fi mai fericiti. Ne facem planuri marete, credem in speranta. Traim din amintiri. Insa, evitam sa ne canalizam atentia asupra timpului prezent, asupra clipei ACUM.

Acest lucru il inveti de la un copil. Inveti sa traiesti acum si nu atunci, azi si nu ieri, azi si nu maine. Asta invat eu zi de zi de la David. Sa ma bucur de clipa prezenta, pentru ca ea inseamna viata! Sa ma bucur de zambetul lui, de nazbatiile lui, de curiozitatea si curajul de a explora.

La multi ani dragul meu!