Anul acesta am facut al treilea brad impreuna. Totusi e impropriu spus impreuna pentru ca la primul brad am asteptat sa adoarma si i l-am aratat a doua zi. David avea 10 luni si era in stadiul acela in care plangea dupa tot ce aveam in mana, iar daca ii dadeai obiectul cu pricina, il lua si-l cerceta in manutele lui mici si pufoase, apoi il baga in gura, dupa care nici nu clipeai de doua ori ca il arunca. Ca drept urmare primul clopotel pe care i l-am dat a sfarsit spart in maximum 1minut cat sa ne ramana amintire in cinci poze 🙂
Al doilea brad l-am facut, logic, cand avea 1 an si 10 luni. Alta varsta, alta distractie. Nu a fost implicat 100% in proces pentru ca nu prea avea habar ce inseamna brad si Craciun, desi a stat langa mine si a umblat in “cutiile cu surprize”. Pentru el erau un fel de jucarii noi si a fost mai repede dornic sa le studieze si sa le organizeze. Tocmai de aceea a fost bradul pe care l-am personalizat cu masinute pentru ca de pe atunci incepuse marea lui pasiune pentru vehicule. Continue reading
Comentarii la articole