Un om mic, mic de tot, se zbate si plange cu o forta nebanuita. Tipa extrem de tare, in timp ce doi oameni mari il privesc speriati si se intreba de unde ies sunetele acelea atat de inalte dintr-un trup atat de firav. Au pulsul atat de ridicat, incat parca isi aud propriile inimi tipand la randul lor. Se pregatesc de prima baie a bebelusului lor tocmai adus acasa de la maternitate.

Dupa cateva seri grele, cu adrenalina pompata in vene la maximum, vine o seara cu zambete. Gata, nu mai sunt lacrimi asa cum erau obisnuiti. Iar baia de seara devine incetul cu incetul unul dintre momentele lor frumoase, de conectare, de atasament emotional. Amandoi stau in jurul cazii cu apa si isi privesc cu drag bebelusul care rade si se bucura la fiecare mangaiere fina a apei. Continue reading →