Ti-ai folosit bine timpul de ieri? Nu-l rata pe cel de azi!

Numar secundele pana cand cafeaua e gata, minutele pana cand copilul se trezeste, orele in care sotul e la job. Calculez timpul petrecut in parc, procesarea platii in supermarket, nerabdarea din trafic. Calculez zilele pana cand vine weekendul, saptamanile pana cand se mai implineste ceva la casa cea noua, lunile cand voi spune “La multi ani!” unui an nou. Masor timpul la fiecare secunda, il adun si il scad doar doar sa iasa asa cum cred eu ca e mai bine.

Existenta noastra a tuturor e conditionata de timp zi de zi. Si e normal. Asta e societatea in care traim. Insa, am impresia ca prea putin reflectam la ce da cu adevarat sens vietii noastre si prea mult la cat si in cat timp am realizat. Cel putin eu asta fac, sau bine bine zis asta nu fac. De fiecare data imi aduc aminte seara, dupa ce David adoarme, cand ma gandesc la ce am facut in ziua respectiva si mi se pare ca nu prea am facut mare lucru sau ca am facut prea putin din ce mi-as fi dorit, ca as fi putut sa fac mai mult sau mult mai bine “daca”. De prea putine ori ma gandesc ca ceea ce am facut e bine, ca e suficient. Continue reading

Advertisements

Masini si culori: 3 idei de joc de asociere pentru copii

Nimic nu detroneaza masinile din topul preferintelor lui David in materie de jucarii. Cel putin nu deocamdata. De cateva zile de cand ne-am reintors in Bucuresti, masinile sunt laitmotivul fiecarui joc al fiecarei zile. Ce facem noi cu ele? Am scris intr-o postare mai veche despre cum ne-am jucat noi cu masinile

Dar, tot jucandu-ne zi de zi ne vin idei noi pe parcurs. Pentru ca David cunoaste toate culorile de multa vreme, jocurile noastre includ si reguli ce tin de rationamentul logic precum asocierea culorilor cu diverse obiecte, asocierea formelor, asocierea formelor de tip mare mic etc. Si la doi ani am facut tot soiul de jocuri de asociere cu obiecte de prin casa. Avem aici adunate 8 idei de jocuri de asociere de inspiratie montessori. Continue reading

Povestea pantofiorilor neobositi

A fost odata ca niciodata o pereche de pantofiori albastri ca marea. Intr-o frumoasa zi de primavara, un baietel cu ochi negri s-a apropiat de ei si le-a cerut sa devina parteneri intr-o misiune secreta. S-au potrivit perfect, asa ca nu s-au mai lasat separati, decat la ceas de seara cand soarele se impletea cu pamantul in culori de curcubeu.

Fiecare zi care a urmat a fost o aventura plina de neprevazut. Zi de zi, timp de cateva luni bune, au cutreierat in lung si in lat. Au fost exploratori, cataratori, piloti, politisti, constructori, bucatari, gradinari, fotbalisti si orice le-au mai poftit inimile lor pline de voie buna. Au invatat sa faca lucruri noi, au invatat sa mearga cu tricicleta si trotineta, au urcat si coborat scari, au escaladat tobogane, au alergat, s-au catarat, s-au transformat cu fiecare zi ce trecea.

Au strans urmele zilelor de vara cum doar o pereche de pantofiori neobositi ar fi putut sa o faca. Continue reading

Despre renuntare la suzeta la 2 ani si jumatate

David are in prezent 2 ani si 8 luni. Desi au trecut cam doua luni de cand a renuntat la suzeta, nu mi-am dorit sa povestesc despre experienta noastra decat atunci cand am observat ca suzeta nu mai face cu adevarat parte din viata lui, nu-si mai aminteste de ea si nu mai prezinta un “pericol” atunci cand o vede intamplator la alt copil sau in magazin. Si acest moment este acum.

Varsta la care David a renuntat la suzeta poate parea unora neadecvata, tarzie, nepotrivita, poate asa cum s-a intamplat si in cazul renuntarii la scutec despre care am scris aici. Mie nu mi se pare deloc. Dimpotriva, am asteptat momentul in care l-am vazut pe el ca este pregatit. Suzeta pentru un copil are o valoare extrem de mare. Este obiectul de confort cu care formeaza o legatura de atasament puternica din primele zile de viata. Acesta este si motivul pentru care eu i-am aratat respect si niciodata nu am folosit cuvinte si expresii “urate” la adresa suzetei. Personal mi se pare un nonsens sa ii oferi copilului suzeta in multe momente “dificile” si la un moment dat sa ii spui ca e “caca“, cum am auzit frecvent ca se intampla. Continue reading

Primii copaci, primele flori, curtea noastra draga

Am dat startul activitatilor de toamna in gradina casei noastre, care inca e in lucru. Am cumparat primele flori pe care abia asteptam sa le vedem inflorite la primavara, am cumparat primii copaci din care abia astepam sa culegem si sa mancam fructe, fructele noastre ❤ , ne-am cumparat ustensile de gradinarit si ne-am pus pe sadit si plantat.

Am facut echipa buna toti trei si ne-a placut la nebunie sa petrecem timp impreuna, sa ne rupem de rutina, sa ne relaxam in liniste, in propria noastra curte. L-am privit pe David cu cat entuziasm ne copia si repeta miscarile, l-am privit cum alearga prin curte nestingherit si liber ca pasarile cerului. Continue reading

Opreste-te o clipa si respira!

Opreste-te o clipa si zambeste-i soarelui, asculta vantul cum suiera printre ramuri dezgolite, priveste curcubeul de frunze uscate si respira adanc. Inspira cu voluptate aerul racoros de toamna si pastreaza-l cu zgarcenie in tine cat poti de mult, lasa-l sa iasa doar atunci cand simti ca te-ai umplut de bine.

Opreste-te o clipa din alergat dupa bani, din strigat dupa hoti, din mustruluit copii, din judecat semeni. Aduna in tine liniste si iubire si tine-le macar pentru un timp, ofera mai mult decat ceri macar pentru o clipa.

Opreste-te o clipa si aduna amintiri cu oameni dragi care sa-ti fie balsam peste rani, aduna zambete care sa-ti fie medicament pentru inima! Continue reading

Lupta-sau-fugi, cand fuga e mai sanatoasa

Toamna aceasta a inceput cam urat pentru noi. De vina nu a fost vremea de afara, insa sigur a contribuit si ea putin, ci doua episoade de diaree la David, intercalate de o raceala cu multi muci si varsaturi, eruptia ultimului rand de masele toate la unison, o lunga perioada de lipsa a poftei de mancare. In ciuda faptului ca am racit si eu odata cu el, am depasit mult mai usor decat ma asteptam. Insa, toata perioada aceasta si trecerea parca prea rapida la vremea mohorata si rece recunosc ca m-au stresat. Nu mai vorbesc de agitatia legata de casa cea noua si dificultatile inerente care apar in timpul unei amenajari.

Lucrurile insa s-au rezolvat, in sensul ca David a scapat de raceala si de diaree, in plus i-a revenit si pofta de mancare, dupa multe luni de mese cu mofturi. Totusi, toata situatia asta “bolnavicioasa” mi-a dat de gandit asupra starii mele de calm. Sau mai bine zis asupra gestionarii starii mele de agitatie in situatii de stres. Am remarcat ca ma enervez prea usor, ca linistea mea dispare prea repede, ca uit instant de rabdare, atat de necesara in relatia cu David, mai ales in momente de acest gen. Si fara rabdare in relatia cu un copil mic, e grav, pentru ca… adio cooperare, adio intelegere. Continue reading

Renuntarea “noastra” la scutec – 2 ani si jumatate

De la bun inceput imi asum faptul ca vor exista pareri care vor spune “De ce  ai vrea sa povestesti despre un astfel de subiect sau vai ce tarziu a renuntat la scutec, uite copilul meu nu mai poarta pampers de la 1 an “. Insa, povestea noastra nu este pentru acesti parinti dornici de comparatii sau acuzatii, ci pentru cei care vor o parere, o idee de renuntare la scutec intr-o maniera blanda, bazata pe cooperarea copilului, atunci cand copilul este pregatit, dar in aceeasi masura si parintele, nu cand gura lumii o spune.

Povesteam in acest articol ca primul pas in ideea renuntarii la scutec l-am facut cand David avea 9 luni, bazandu-ma pe ce auzisem in jur. Atunci am cumparat prima olita. O olita frumoasa, cu model in forma de iepure si o bila rosie pe care o putea roti, in ideea de a-l atrage pe David sa o foloseasca. A fost un esec total. De fiecare data cand incercam sa-l determin sa se aseze, David incepea sa planga si sa se zbata. Incercarile acelea zadarnice m-au determinat sa caut opinia unui specialist despre cand este pregatit un copil din punct de vedere fiziologic si emotional sa foloseasca olita. Cartea Invata-l sa faca la olita in 7 zile de Gina Ford este cea care mi-a oferit un astfel de raspuns. Bazandu-ma pe ceea ce am citit am inteles ca David nu era deloc pregatit sa invete sa foloseasca olita asa ca am decis sa mai asteptam. Continue reading

Edenland Park – o experienta grozava pentru toata familia

Doamne Dumnezeule! Cine m-a pus sa incerc asa ceva 🙂 Mi-am zis in timp ce urcam intr-un copac, pe o scara din lemn, extrem de inalta in mintea mea super panicata! In timp ce il invocam pe Dumnezeu, ma gandeam totusi ca mai greu decat operatia de cezariana nu are cum sa fie. Hai Ana, iesi din zona ta de confort, invingeti frica de inaltime si porneste, imi ziceam in gand, cu inima cat un purice si pulsul la maximum.

Nepoatele mele Alexandra si Iulia erau in fata, respectiv in spatele meu, si se miscau cu o usurinta si un curaj care ma panicau si motivau in acelasi timp. David era jos si plangea dupa mine din bratele lui tati, speriat ca mamica lui e mult prea sus. “Hai ca poti Ana!”, imi zicea Alexandra care imi dadea indicatii despre cum sa parcurg traseul Cimpanzeu din copaci. Iulia din spatele meu imi zicea ca si ei ii e frica, insa aparea parca in cateva secunde in spatele meu cu o viteza demna de o maimutica adevarata.

Mi-a fost ingrozitor de frica! Pe cuvant de… cercetasa 🙂 Insa, experienta este de milioane. Adrenalina mi-a inundat tot corpul si chiar daca in prima faza imi venea sa renunt, m-am lasat luata de val si de nepoatele mele super curajoase. Continue reading

Dermatita de contact si povestea manutelor curioase

Inca de la bun inceput vreau sa mentionez ca acesta nu este un articol medical, nu este o recomandare de tratament, ci este o experienta personala. Motivul pentru care scriu despre acest subiect este strict sa va ajute sa evitati o problema sau sa va ofere un punct de plecare daca va aflati intr-o situatie similara.

Daca ne sunteti aproape, stiti ca suntem in plina amenajare a casei noastre. Acesta e si motivul pentru care scriu rar in acest moment. Timpul meu in prezent e impartit intre site-uri din domeniul constructiilor, mers prin magazine de profil si David 🙂 E o treaba tare complicata partea cu amenajarea casei in regie proprie, pentru ca in ciuda faptului ca e minunat sa iti poti alege singur modelele dorite, sa le cumperi tu cu mainile tale, e mare consumatoare de timp si energie. Continue reading