În copilăria mea petrecută la țară, îmi amintesc că la final de toamnă, când se adunau dovlecii de pe câmp, noi copiii așteptam momentul să-i sculptăm. În fine, e mult spus să-i sculptăm, că niciunul nu a dovedit în timp abilități de Brâncuși. Ne strângeam în curte, vecini și verișori, fiecare cu câte un dovleac mare în brațe, și începeam să-l cioplim așa cum ni se părea nouă mai interesant. Abia așteptam să se lase noaptea și să le aprindem lumânările din interior, să vedem cum ne râd în față dovlecii mari și portocalii cu dinții lor știrbi și fioroși. Îmi amintesc că le mai prindeam câte o sârmă sau sfoară și ne plimbam cu ei pe post de felinare prin întunericul nopții, mândrii de modelele noastre. Toată munca aceea de câteva ore era importantă pentru noi, ne făcea să ne simțim extrem de bine împreună în scopul nostru comun, că doar eram creatorii propriei noastre imaginații.

Nu știam nimic despre Halloween, nu exista internet la vremea aceea și nici nu cred că existau cărți care să vorbească despre așa ceva. Pur și simplu preluasem ideea de a sculpta dovleci cu figuri înfricoșătoare de la părinții sau bunicii noștri, fără vreo explicație. Ne plăcea și era de ajuns.

Acum doi ani, când David avea 2 ani și 8 luni, i-am luat primul costum de Halloween. Nu-mi amintesc exact cum a venit această idee de a sărbători, cred de fapt că urma să ne vedem la părinții mei pentru a serba ziua de naștere a soțului meu și a soțului surorii mele gemene. Pentru că David era mare fan desenele animate Eroi în Pijamele, pentru că magazinele erau pline cu decoruri de Halloween, ne-am gândit să-i luăm acel costum pe care îl văzusem întâmplător. Așa ne-a venit ideea ca în weekendul în care urma să mergem la bunici să luăm și dulciuri pe care să le ascundem prin curte, iar David și verii lui să le caute. Prima pseudopetrecere a fost un succes, copiii au fost mega încântați.

Apoi a urmat petrecerea de Halloween numărul doi, cea de anul trecut, când am organizat de altfel prima petrecere de Halloween în noua noastră casă. Am ornat casa cu câteva decorațiuni, ne-am costumat toți, de la copii la bunici, am făcut din nou vânătoare de dulciuri prin curte și ceea ce pot să spun este că ne-am super distrat de la mic la mare. De data aceasta David și-a dorit foarte mult să fie Bumblebee. Intrase în perioada aceea de foarte mare fan… roboți. Dar, pe parcursul zilei și-a pus și o pălărie de șoricel și o pălărie de dovleac. 

Petrecerea de Halloween numărul 3, organizată acum o săptămână, a fost cea mai mare dintre toate. David s-a reunit pentru prima dată cu toți verișorii lui primari, într-un singur loc, la noi acasă. Au avut vânătoarea de dulciuri ascunse prin curte, au decorat dovleci și s-au jucat o zi întreagă. A fost o zi cu multă veselie pentru copii, dar cred că pot să spun că nici pentru noi adulții nu a fost mai prejos 🤗 Ideea de a ne costuma, de a ne pune un machiaj ciudat sau o mască înfricoșătoare, este după părerea mea un exercițiu excelent de a înțelege că noi nu suntem etichetele pe care societatea ni le pune, nu suntem profesiile noastre, că uneori trebuie să lăsăm rigiditatea și seriozitatea deoparte, că nu trebuie să uităm măcar din când în când de latura amuzantă a vieții.

David și de această dată a vrut să fie mai multe personaje într-unul: black panther, pirat și batman. Și le-a avut pe toate 😄

Scopul pentru care noi am preluat această tradiție de peste ocean este că nouă ni se pare mega distractivă. Copiilor le place să se costumeze, le plac eroii, le plac dulciurile și mai ales jocurile împreună. Le place ideea de a speria pe cineva, se simt puternici, și chiar de a fi ei speriați, gândiți-vă doar la Cucu-bau de când erau bebeluși, cât de tare se amuzau. Ce mai, ingredientele perfecte pentru a avea o petrecere reușită pentru copii.

Acum, dacă aveți rețineri vis-a-vis de simbolurile acelea mai puțin drăguțe, nu trebuie să le preluați, deși după părerea mea ele au un înțeles extrem de pertinent, dacă stai să-l înțelegi, să privești mai în profunzime. Dacă vreți să știți mai multe despre ce înseamnă Halloween, dați o simplă căutare pe google, eu vă povestesc câte ceva din ce am aflat. Halloween este una dintre cele mai vechi sărbători din lume. Numele Halloween provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților. Sărbătoarea de Halloween a fost influențată de-a lungul timpului de numeroase culturi. Vechii celți credeau că granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se slăbește în ziua de Samhain, permițând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume și măști. Ei îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înșiși în spirit rău pentru a le evita.

Costumarea și colindatul îmbrăcați în costume era de actualitate în Scoția de Halloween la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tradiția a pătruns și în Statele Unite la începutul secolului al XX-lea, atât în rândul adulților cât și în rândul copiilor. Sărbătoarea a fost laicizată treptat și astfel au apărut festivaluri, carnavale, suite de oameni si copii costumati colindând străzile în căutare de dulciuri, farse și voie bună, încingând atmosfera plăcută a petrecerii. Copiii mascați sună la uși și primesc dulciuri, strigând “Trick or treat” (în engleză plătești sau o pățești), unde cuvântul “trick” se referă la poznele care fac parte din tradiția de Halloween.

Acum, e clar că fiecare e liber să aleagă ce sărbătoare vrea să introducă în viața lui. Noi am decis că ne place și atâta timp cât este un motiv de mare distracție în familie, păi Happy Halloween să fie! 👻🎃