Diversificarea lui David mi s-a parut la vremea ei o piatra de hotar si recunosc ca am intampinat-o cu oarece teama. Da, imi era frica de multe lucruri, de respingerea alimentelor, de innec, de alegerea alimentelor sanatoase, de gatit, chiar imi amintesc ca ma tot gandeam inainte sa incep marea schimbare, cum sa fac sa fie bine in procesul introducerii primelor fructe si legume in alimentatia lui David. Ghidul meu in acest sens a fost o carte de nutritie pentru bebelusi, recomandata de medicul pediatru unde David este inscris.

Acum, la cei 3 ani impliniti, in urma multor articole citite si discutii avute cu multi parinti, indraznesc sa spun ca noi am fost norocosi, pentru ca David a fost un bebelus care a mancat extrem de variat, a acceptat majoritatea fructelor si legumelor introduse, a mancat mult chiar si din punct de vedere cantitativ.

Chiar daca, in timp gusturile i s-au mai schimbat, chiar daca a devenit ceva mai selectiv, chiar daca in multe randuri alege joaca in locul mancarii, chiar daca are zile cand mananca mai putin decat cred eu ca ar fi normal, chiar daca nu mancam intotdeauna sanatos, asa cum scrie “la carte”, indraznesc sa spun ca ne e foarte bine si asa. Pentru ca, in continuare, mananca foarte multe fructe, multe lactate, pentru ca ii plac legumele, pentru ca mananca diversificat.

Insa, nu totul e roz in relatia noastra cu mancarea si e loc de imbunatatit, mai ales ca eu nu sunt o maestra in ale gatitului. Dar, imi place sa citesc, sa ma informez despre alimentatia sanatoasa si sa caut retete noi pentru David. Imi place sa invat de la oameni care au un cuvant de spus. Si in acest domeniu, ca in alte cateva despre care am scris in rubrica Interviu cu o mamica, am avut ocazia sa intalnesc o mama care inspira prin ceea ce face, o mamica super pasionata de gatit, din mainile careia ies adevarate minunatii.

Va invit sa o cunoasteti pe Alina de la Mamamag.ro, o mamica mai mult decat pasionata de gatit, o mamica magician in  bucatarie, care face minuni culinare, alaturi de fiul el de doi ani Alex 🙂

In primul rand Alina, spune-ne de unde pasiunea ta pentru gatit, pentru ca tu la baza esti arhitect?

Cred ca aceasta este cumva in sange. Parintii mei sunt amandoi foarte pasionati de bucatarie. Cand eram copil, mama, care gateste absolut divin, ma tot lua pe langa ea in bucatarie sa o ajut. Mai faceam o maioneza, o crema pentru tort, clatite, curatam legumele pentru supa, dar nimic cap-coada. Mai mult o ajutam dar oricum mi-a prins bine mai tarziu. Am invatat lucruri de baza si mi-a deschis apetitul pentru gatit.

Deci cred ca sunt pasionata de mica de gatit iar de iesit a iesit la suprafata abia in studentie. Locuiam singura in Bucuresti, departe de parinti și de bunatatile gatite de mama si am fost nevoita sa ma descurc cumva cu mancarea. O vreme am mancat fie din pachetele aduse de acasa, fie la cantina, cum faceau toti studentii. Seara, cand ma intorceam de la facultate, ma tratam cu iaurt, biscuiti si fructe .

La un moment dat, a venit sesiunea si cum stateam mai mult in casa, n-am mai avut incotro si am fost nevoita sa aplic tot ce am invatat de la ai mei. Urmatoarea data cand a venit mama sa ma vada in Bucuresti am asteptat-o pentru prima data eu cu mancare. Am făcut o friptura la cuptor si pilaf de legume. A fost foarte placut surprinsa.

 Un lucru pe care eu nu l-am aplicat cu David a fost autodiversificarea. Care sunt motivele pentru care ai recomanda autodiversificarea fata de diversificarea clasica?

In primul rand ma feresc sa fac recomandari. Nu cred ca sunt in masura fiindca nu sunt nici medic, nici nutritionist. Tot ce pot sa fac este sa vorbesc despre motivele pentru care am ales noi, ca parinti, sa mergem pe metoda asta, despre experienta noastra intr-ale autodiversificarii si despre ceea ce am aflat (din surse oficiale) cu privire la acest subiect.

Inca dinainte sa implineasca Alex 6 luni, am stiut sigur ca nu vreau ca, in momentul in care incepe sa manance si altceva decat lapte matern, sa trebuiasca sa il momesc in vreun fel, sa alerg cu lingurita dupa el prin casa sau prin parc, sa il hipnotizez cu tableta sau telefon, etc.

Am decis impreuna cu sotul meu ca cel mai natural ar fi sa ii lasam bebelusului libertatea de a explora senzorial lumea asta noua a alimentelor, sa descopere in propriul sau ritm mirosuri, culori, texturi, consistente si gusturi noi. Pana la urma, tot asa am procedat si pe alte planuri ale dezvoltarii lui.

Pe scurt, am ales autodiversificarea, in locul diversificarii clasice din urmatoarele motive:

⦁ Ideea de a manca cot la cot cu el si de a-i pune in fata niste alternative usor de gestionat si baby-friendly a ceea ce mancam noi, mi s-a parut mai firească decat cea de a-l hrani un adult cu lingurita.

⦁ Tot procesul este un prilej de invatare, nu doar de hranire. Practic bebelusul invata despre alimente, gust, textura, miros si culoare, pe cand in diversificarea clasica majoritatea piureurilor se aseamana ca aroma si consistenta, indiferent din ce sunt preparate.

⦁ Observa gesturile adultilor si ii imita. Invata sa manance cu tacamuri foarte devreme, in jurul varstei de 1 an.

⦁ Mananca atat cat are nevoie, o face pentru propria lui placere si decide singur cand sa se opreasca, fata de atunci cand este hranit de adult si acesta detine controlul asupra cantitatii servite.

⦁ Copilul capata incredere in propriile lui forte, alegeri si gusturi, isi dezvolta noi abilitati.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ce inseamna pentru tine alimentatia sanatoasa si de la ce principii nu te abati cand vine vorba de alimentatia lui Alex?

Pentru noi o alimentatie sanatoasa inseamna in primul rand un meniu echilibrat, gatit sanatos fara prajeli, mezeluri, alimente procesate, fara sare in exces si categoric fara zahar.

Preferam sa mancam mai mult gatit in casa si in rarele ocazii cand mancam in oras alegem alternative cat de cat sanatoase: o pizza cu legume, niste paste cu sos bolognese, tot felul de salate (Alex adora sa aleaga el ingredientele), hummus cu lipie, salata de vinete, etc.

In ceea ce priveste alimentatia lui Alex, sunt cateva principii de la care nu ma abat si intentionez sa le pastrez pentru o perioada cat mai lunga:

⦁ nu pot sa il las sa consume dulciuri din comert, fie ele ambalate sau de cofetarie. Majoritatea sunt pline de aditivi, zahar, coloranti, etc. Toate gustarile dulci sau deserturile (torturi, inghetata, briose, biscuiti, etc) le fac de la zero, in casa, fara zahar, cu ingrediente proaspete si de calitate. S-a intamplat sa cumpar biscuiti de cateva ori dar am citit foarte atent etichetele inainte.

⦁ fara  mezeluri, cremvursti, salam, etc.

⦁ fara junk food sau fast food

⦁ fara prajeli. Prepar totul la cuptor, la abur, fiert sau inabusit.

⦁ fructele si legumele nu lipsesc din meniu

⦁ incerc sa ma aprovizionez cu ingrediente din surse cat mai sigure, fie de la parintii mei, care au gradină si livada, fie de la prieteni sau din magazine cu produse ecologice.

Poate ai sa te intrebi cum de am reusit pana acum sa ma  tin de aceste reguli. Nu cedez la insistentele nimanui, nici eu si nici sotul meu. Am avut noroc cu niste bunici care au respectat si inteles de la bun inceput regulile noastre in ceea ce priveste alimentatia copilului.

In plus, prietenii nostri, cu sau fara copii, respecta sau sunt de acord si/sau aplica aceleasi principii in cazul copiilor proprii.

Daca se intampla ca Alex sa isi doreasca sau sa pofteasca, vazand la alt copil dulciuri sau alimente care nu sunt ok, ii explicam de fiecare data ca nu sunt pentru el, noi nu mancam asa ceva in familie, nu sunt sanatoase, ii strica dintii si il imbolnavesc. De obicei asemenea ii spunem ca are variante mai sanatoase, tot dulci, fructe sau briose, inghetata, toate facute in casa.

Cum sa facem sa gatim sanatos si echilibrat, dar in acelasi timp sa placa si copilului mofturos? 

Din fericire eu nu am un copil mofturos si tind sa cred ca, pe langa felul sau de a fi, a contat si faptul ca i-am lasat libertatea de a se hrani singur. In plus. este important sa te vada pe tine, ca parinte,  in primul rand ca iti place ce mananci, ca o faci cu pofta.

Ce am mai observat ca ajuta, este sa îi implicam activ pe cei mici in procesul de preparare, cat mai devreme posibil. Exista sanse mai mari sa vrea sa incerce anumite alimente pe care le-ar refuza in mod normal.

Ce produse nu ar trebui sa lipseasca din bucataria unei mame pentru a gati rapid?

Pentru a putea pregati rapid alternativele de care povesteam la intrebarea de mai sus, nu  imi lipsesc din casa:

⦁ pastele de tot felul (penne, fussili, spaghete, cous-cous, etc),

⦁ bulionul sau sosul de rosii facut in casa

⦁ parmezanul

⦁ legumele congelate (vinete coapte, spanac, broccoli, mazare, etc)

⦁ fructele congelate (afine, zmeura, cirese, etc)

⦁ gris integral

⦁ nautul

⦁ pseudocerealele (quinoa, hrisca, etc)

⦁ laptele (pentru pancakes, tarte sau servit ca atare, alaturi de briose si biscuiti)

⦁ ouale (pentru briose si omlete rapide)

⦁ mamaliga, alaturi de smantana si branza proaspata de vaci

⦁ legumele proaspete (ardei, rosii, avocado, etc). Le folosesc in  sosul pentru paste sau incropesc o salata cu cous cous, guacamole (pasta de avocado cu rosii si ceapa verde)

In final, ne poti impartasi reteta preferata a baietelului tau? La noi spre exemplu au mare succes pastele cu ton 🙂

Da, si noua ne plac mult pastele cu ton si pastele in general, de orice fel. Preferatele lui sunt cele cu sos de avocado si broccoli.

Dupa paste, pe urmatorul loc sunt briosele dulci (fara zahar), supa dulce de pui cu taitei de casa si  supele crema cu crutoane.

Cum spuneam, am un copil care nu face mofturi asa ca se da in vant si dupa salate sau tarte, fie ele dulci sau “sarate”

Iti multumesc tare mult Alina pentru interviu, pentru inspiratie si pentre toate sfaturile folositoare pe care ni le-ai oferit cu atata caldura! La cat mai multe retete delicioase alaturi de micul tau bucatar!

Daca v-a fost de ajutor acest articol nu uitati sa dati Share, iar pentru a fi la curent cu articolele viitoare dati Like paginii noastre de facebook Jurnalul Copilului !