Mutarea noastra in casa noua, exact in ultimele zile din an, e demna de un scenariu de film, dar parca nu as sti daca sa-l incadrez la categoria comedie sau drama. Pentru ca a fost si grea si frumoasa deopotriva. E minunat sa vezi cum un vis de acum cativa ani s-a materializat, sa vezi cum niste ziduri urate si reci sunt acum luminoase si calde, cum o camera goala prinde culoare, dar e greu sa alergi prin magazine, sa calculezi bugete, sa compari si sa alegi, sa mergi cu un copil de nici 3 ani de dimineata pana seara printre oameni necunoscuti. Dar, pana la urma, spuneti voi ce e usor in viata?! 🙂

Anul nou “ne-a prins” asa cum tare mult ne-am dorit, sanatosi in casa noastra noua, la care lucram de cateva luni bune. Si ne-a gasit montand mobila si “surubind” asa cum zice David. Pentru ca a fost tot ce ne-am dorit pentru acest final de an. Nu am vrut petrecere cu sclipici si artificii, nici sa ne stabilim noi rezolutii si obiective, poate si pentru ca nu am mai avut energia necesara, ci am vrut sa ne vedem una dintre dorintele noastre materializate, aceea de a petrece macar o zi si o noapte in casa noastra. Si suntem foarte recunoscatori ca asa s-a si intamplat.

Desi casa nu este in totalitate amenajata si mai avem de cumparat o multime de lucruri, am putut petrece o saptamana intreaga de dimineata pana seara in interiorul ei. Nu as putea spune ca ne-am acomodat 100% (cel putin pentru mine, pentru ca la David nu am observat niciun pic de stres) insa ne simtim tare bine acolo si am facut deja cateva lucruri care sa ne faca sa ne conectam mai mult la spatiul nostru.

Cu mine David a facut clatite, cu tatal lui a jucat fotbal, ne-am primit finii si o parte dintre veri, am vazut prima bruma a diminetii si copacii inmugurind, am simtit cum casa noastra incepe sa semene a acasa.

Pentru ca nu am avut ocazia sa va urez celor care ne cititi si ne sunteti aproape, UN AN NOU MINUNAT, va doresc sa va bucurati de sanatate si sa indrazniti sa fiti ceea ce ati vrea sa fie copiii vostri! Sa fiti blanzi cu ei si sa le permiteti sa greseasca, bratele si sarutarile voastre sa le fie tratament, zambetele lor sa va umple inimile pana la refuz!

Va doresc sa va orientati mai mult gandurile voastre catre interior, sa va ganditi ca frumusetea luminilor de sarbatoare se datoreaza in mare parte existentei intunericului si ca nu intotdeauna e nevoie de o lumina puternica sa schimbe o incapere intunecata, ci schimbarea se produce si atunci cand punem laolalta un numar mare de luminite mici!

LA MULTI ANI!

Daca suntem pe aceeasi lungime de unda si vrei sa afli mai multe despre povestea noastra, poti da Like paginii de facebook Jurnalul Copilului  si te vom tine la curent cu ce facem 🙂