De cand s-a nascut David (si cativa ani buni inainte) acasa pentru noi inseamna 35 mp. Banuiesc ca stiti ce inseamna ca dimensiune? 🙂 Si in curand se vor face 3 ani de cand toti 3 locuim in acest spatiu… intim sa-i spun asa. Aici, David a spus pentru prima data mama si tata, aici a invatat sa manance si sa mearga in picioare, aici a invatat sa joace fotbal, aici s-a lovit cel mai rau, aici am facut prima omleta, primele clatite si primul brad de Craciun impreuna, aici a facut o multime de nazbatii. Aici a plans cel mai mult si aici a ras cel mai mult. Aici a primit cele mai multe dezmierdari si cea mai multa iubire. Locul acesta mic pentru noi, pentru el inseamna totul. Si nu iti dai seama, decat atunci cand pleci sau cand te pregatesti sa pleci.

De cand era bebelus, am observat bucuria pe care o manifesta atunci cand ne intorceam acasa, semn ca isi recunostea cuibul. Modul in care interactiona cu jucariile si cheful lui de joaca erau semnele clare ca ii fusese dor de locul lui. Acum, ca a crescut si vorbeste, isi manifesta bucuria la modul ca afla toti vecinii ca ne-am intors si striga in gura mare “Am agiuns acataaaaa!” Si acasa pentru noi e locul cel mai drag datorita lui.

In ceva vreme o sa ne mutam de aici intr-o casa mai mare. Intr-o casa unde va avea camera lui, o camera aproape la fel de mare cat cea in care locuim toti trei acum. Un loc nou unde va fi mult mai liber sa se joace si sa alerge, unde nu i se va mai atrage atentia cand scapa ceva pe parchet, un loc unde va putea sa se bucure cu chiote dupa pofta inimii sau sa planga cu zgomot, un loc unde va putea iesi afara direct in pijama daca isi doreste, un loc unde mainile ii vor fi mai mult pline de praf, iar plamanii mai plini de aer curat, un loc unde va primi prieteni si isi a face prieteni. Un loc unde soarele ii va zambi direct de la fereastra (acum avem un balcon 🙂 ) , unde iarba din curte ii va gadila talpile, unde umbra copacilor ii va fi racoare pe timp de vara.

Un loc unde mai mult decat orice va simti iubire!

Daca suntem pe aceeasi lungime de unda si vrei sa afli mai multe despre povestea noastra, poti da Like paginii de facebook Jurnalul Copilului  si te vom tine la curent cu ce facem 🙂

PS: David si camera lui 🙂