Despre dintii de lapte, suzeta si ciocolata: Interviu cu Cristina Tanase, medic stomatolog de copii


David a trecut de etapa aparitiei primilor dinti, Slava Domnului 🙂 In acea perioada, am scris despre cum a decurs la noi procesul eruptiei dentare, despre simptome, jucarii de dentitie, geluri de calmare. In prezent, la doi ani si 3 luni, dintisorii lui de lapte mananca de toate. Pentru ca inca foloseste suzeta la somn, pentru ca primeste ciocolata si inghetata, pentru ca in comert exista o multime de produse pentru ingrijirea dintilor de lapte, consider ca e foarte important sa cerem sfatul specialistului.

Si cine ar putea sa imi raspunda mai bine decat un medic stomatolog pedodont, adica dentistul de copii. Nu aveam cum sa nu apelez la fosta mea colega din scoala generala, o persoana atat de frumoasa si de calda, mamica la randul ei, a unei fetite superbe de 3 ani – Cristina Tanasemedic specialist pedodont, la clinica Trident din Bucuresti, careia i-am adresat intrebarile mele pline de nelamuriri legate de dintii lui David. Sper sa va gasiti si voi raspunsurile la propriile intrebari, daca nu, puteti posta comentarii mai jos in articol.

Ca sa o luam cu inceputul si sa raspundem si mamicilor cu bebelusi, vreau sa te intreb in primul rand ce trebuie sa observe si ulterior sa faca o mamica, in legatura cu eruptia primilor dinti, pentru ca sa treaca cu bine ambii de aceasta experienta? 

Dr Cristina Tanase: Eruptia dentara, cu tot ceea ce inseamna ea, se pare ca da mari batai de cap parintilor, cel putin in ultima perioada: au multe intrebari, curiozitati, creaza panica. O sa va ofer cateva lamuriri, sper eu pe intelesul tuturor. Varsta aparitiei primilor dinti temporari, cat si ordinea in care erup variaza. Aceasta este determinata genetic, dar si influentata de foarte multi factori ce tin de dezvoltarea somatica generala a copilului, de hormonii de crestere, de aportul de vitamine A, C, D, si mai ales de prezenta si metabolismul corect al calciului.

Aportul adecvat de proteine, minerale, vitamine si fluoruri influenteaza si reprezinta un factor important in dezvoltarea si eruptia dintilor temporari. De aceea, nu putem vorbi decat despre faptul ca fiecare copil creste si se dezvolta diferit. Ne asteptam ca dupa un puseu de crestere, sa avem si evenimente de genul eruptiei dentare. Faptul ca intarzie sa apara primul dintisor, nu trebuie sa ne sperie, trebuie doar tinut sub supraveghere. De regula, pana la varsta de 2 ani si jumatate – 3 ani, totii copii au intreg setul de dinti temporari (20 la numar) erupt. Se considera eruptie intarziata, atunci cand primul dinte apare dupa 1 an, iar ultimul dupa varsta de 3 ani.

Este cunoscut faptul ca eruptia dentara poate fi o experienta mai putin placuta pentru ca poate fi insotita de febra, de durere, de lipsa poftei de mancare, de perturbarea somnului. De asemenea, eruptia poate si insotita de modificari ale aspectului gingiei, hematoame de eruptie, chisturi. De cele mai multe ori, acestea se resorb, imediat cu eruptia coroanei dentare, doar in unele cazuri fiind nevoia de interventia medicului stomatolog.

Sperand ca toate aceste aspecte medicale, privind eruptia sunt clare, sa trecem la cum procedam cu un copil in plina eruptie dentara. Toate situatiile enumerate mai sus, nu au substrat patologic, deci parintii trebuie sa se linisteasca, iar solutia este una simptomatica: calmarea iritatiei locale date de pruritul gingival cu ajutorul inelelor de dentitie sau altor dispozitive de acest gen, prin masajul gingival pe care il ofera si prin efectul antiinflamator (daca acestea sunt anterior tinute in frigider); calmarea durerilor cu ajutorul antiinflamatoarelor, atat generale, cat si cele locale (geluri pentru aplicatii topice au efect antiinflamator, analgezic, antiseptic. Efectul anestezic produce o calmare rapida, insa de scurta durata), utilizarea alimentelor pentru ‘’teething’’- biscuit, fruct.

Odata ce Zana Maseluta si-a facut aparitia si bebe are primul dinte sau poate doi, cum trebuie sa ii ingrijim corect, ce produse sunt adecvate varstei lui fragede? 

Dr Cristina Tanase: Ingrijirea cavitatii bucale incepe de la nastere, chiar daca nu sunt prezenti dintii. Cu atat mai mult, la eruptia primilor dinti, vor incepe si obiceiurile de igienizare, La inceput cu tifon, sau degetar de silicon, urmand utilizarea periutelor adaptate varstei copilului (tinand cont de marimea capului activ si duritatea perilor).

Legat de periuta electrica, nu as putea spune ca este o varsta minima obligatorie la care poate fi folosita, insa trebuie folosita corect, plus ca trebuie acceptata de catre copil. Pasta de dinti de asemenea trebuie adaptata varstei si nevoilor copilului, la varste mici, cand  inghite, pasta nu trebuie sa contina Fluor (pot aparea dezechilibre generale cand este un aport mare), poate fi pe baza de cazeina (si poate fi inghitita fara probleme); pe masura ce creste, copilul poate folosi pasta cu continut mai ridicat de fluor, ca pe la 7-8 ani, acesta putand folosi chiar o pasta pentru adulti.

Ata dentara, cat si apa de gura, pot fi folosite, dar evident de la varsta la care tehnica utilizarii poate fi invatata. Obligatoriu, periajul, pana la varste precum 7 ani, va fi efectuat de catre parinti, iar dupa, sub supravegherea acestora.

David are 2 ani si 3 luni si inca foloseste suzeta, la somn in mare parte. Cat de daunator este acest aspect pentru dintii lui, sau in alte cazuri suptul degetului?

Dr Cristina Tanase: Suzeta, suptul degetului sau alte obiceiuri vicioase pot afecta dezvoltarea oaselor maxilare, prin deformarea acestora, dirijandu-le cresterea vicios, si automat cu asta, si malpozitii dentare. Insa, nu toti copiii care au aceste obiceiuri au o problema ortodontica, toate acestea aparand si pe un fond de predispozitie genetica.

Caria de biberon este unul dintre subiectele cele mai dezbatute, de care recunosc ca auzisesem chiar dinainte de a avea copil. David inca bea laptele cu biberonul, de ce anume ar trebui sa ma tem?

Dr Cristina Tanase: Un subiect sensibil, caria de biberon. Greu de abordat, greu de tratat. De regula evolutia este una agresiva. Este un tipar de carie denumit generic, “de biberon”, aparand si la copiii alaptati, doar ca se pare ca cei hraniti artificial au o mai mare predispozitie, avand legatura si cu procesul fizic de supt al tetinei, care este diferit de cel al suptului mamelonului. Are legatura si cu alimentul cu care este alimentat copilul; laptele matern are in compozitie enzime care au efect anticarie si care protejeaza suprafetele dentare.

De asemenea, suptul biberonului peste noapte cu ceai indulcit sau o dieta bogata in zaharuri sunt niste conditii de risc.  De ce spun ca e greu de tratat si abordat este pentru ca apare la varste fragede, cand cooperarea copilului este una aproape inexistenta, pentru tratarea leziunilor, care de regula sunt cu distructii masive de substanta dura dentara, fiind necesara anestezia generala.

Pe de alta parte, problema este si una estetica, caria de biberon afectand mai ales zona dintilor frontali. Solutii exista intotdeauna, insa trebuie cantarite bine riscurile si beneficiile oricarei interventii pe un diagnostic de acest gen.

Copilul meu mananca de toate, inclusiv ciocolata si inghetata. Cat de nocive sunt pentru dintii de lapte?

Dr Cristina Tanase: Evident ca o dieta bogata in zahar este intotdeauna un factor de risc si nu numai pentru sanatatea orala. Insa, o dieta echilibrata si o igiena corespunzatoare vor fi suficiente sa nu privam copilul de micile bucurii ale copilariei.

Este normal sa ii miroasa gura copilului dupa somn? Sau respiratia neplacuta e un semn de alarma?

Dr Cristina Tanase: In timpul somnului scade secretia salivara, bacteriile din flora bucala isi elimina produsii de excretii si poate aparea un miros neplacut. Atunci cand acesta persista, pot fi mai multe cauze si trebuie consultat pediatrul sau un orl-ist.

Daca dintii de lapte sunt strambi asa vor fi si cei permanenti? David are strungareata si cu spatii intre ei, asa vor ramane?

Dr Cristina Tanase: Pozitia dintilor de lapte, a aspectului sau culoarea lor, nu au legatura cu situatia celor permanenti. Insa, o diastema (strungareata) poate fi data de un fren labial asa inserat incat sa nu lase incisivii sa aiba contact. Toate aspectele acestea se pot rezolva, dupa consultul unui specialist ortodont.  Se poate interveni asupra frenului, si dupa nastere, de regula acestea rezolvand problema alaptatului, cand din cauza unei buze tensionate de acest fren, nu se poate realiza pozitia buzelor optima pentru un alaptat eficient si sanatos.

Consumul de lactate are importanta in sanatatea dintilor sau e doar un mit?

Dr Cristina Tanase: Dintii odata erupti in cavitatea bucala nu se mai pot mineraliza general. Insa o dieta echilibrata si un metabolism corect al calciului poate influenta dupa nasterea copilului mineralizarea dintilor definitivi care incepe postpartum.

Cand mergem la primul consult, ce ar trebui sa observam in legatura cu dintii de lapte, pentru ca exista si pareri conform carora primul dinte ar trebui sa insemne si prima vizita la stomatolog?

Dr Cristina Tanase: Primul consult este mai degraba unul emotional, are legatura cu adaptarea, cu observarea mediului, care trebuie sa fie primitor. O experienta neplacuta la medic, poate afecta emotional in sens negativ, chiar si pacientul adult.

Sa aveti copii cu zambete frumoase si sanatoase!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: