Ador prima ninsoare, cu albul el pur si mirosul specific de frig. Imi aduce aminte de copilarie, de joaca in zapada cu colegii de scoala, toti cu mainile inghetate si nasul rosu, insa cu zambete largi pe fata. De dimineata, cand am vazut ca a nins, l-am dus pe David in fata geamului de la balcon si i-am aratat zapada: “Pada” a repetat el dupa mine, ca si cand ar fi inteles despre ce e vorba. Cu siguranta nu-si mai aminteste el zapada de anul trecut cand avea doar 10- 11 luni.

Asa ca am scos “artileria” grea din dulap, ne-am echipat corespunzator pentru frig, si am iesit infofoliti afara. Poate prea gros imbracati pentru soarele bland care ne-a incalzit pe toata durata plimbarii 🙂