Cer senin. Soare. Copaci infloriti. Parcuri pline de copii frumosi. E imposibil sa ramai in casa cand afara e atat de frumos. David se bucura atat de mult de fiecare iesire in parc. Se joaca cu mingea, chicoteste in leagan, aduna pietre si frunze, alearga… atat cat poate la 1 anisor 🙂

Iar, mie imi place sa-l privesc, sa-i urmaresc pasii curiosi, sa-l vad cum incearca sa simta cu propriile lui manute lucruri necunoscute pentru el precum nisipul, frunzele, pietrele…

Pentru el totul e nou si fascinant, si parca fiecare zi este o noua aventura. Am intrat si eu pentru o zi in lumea lui si am incercat sa vad lumea prin ochii lui de copil voios si curios. Am incercat sa uit pentru cateva momente ca sunt o mamica obosita, un adult plin de griji, nemultumiri si temeri, o femeie care isi doreste mai mult timp pentru ea. Si m-am lasat pe mana lui David. L-am lasat sa-mi fie ghid in lumea lui minunata.

E absolut genial ce poti simti! Cata bucurie, cata veselie, cata inocenta, cata frumusete!